Azi mă întrebam care este cea mai importantă resursă a noastră. Și am ajuns la concluzia că timpul este singurul limitat. Ai 24 de ore într-o zi. Ți se pare mult? Ți se pare puțin? Totul ține de percepția ta și de modul cum îți împarți timpul.
Sănătatea o poți obține/menține prin diete și sport. Poți să-ți dezvolți abilitățile, competențele, etc. Poți călători, poți învăța o limbă străină. Poți iubi, visa și gândi.
Toate aceste activități necesită…TIMP.
Și tocmai pentru că e limitat este important să ai grijă cum îl împarți…sau cu cine îl împarți.
Ai o singură viață, acum și aici în prezent. Meriți să fii fericit, acum. Atunci când oferi timp unei persoane sau unei activități vei lua dintr-o resursă limitată la 24 de ore. În ceea ce investești timp, se dezvoltă, crește. Cu cât investești mai mult timp într-o relație, aceasta se transformă, devine mai frumoasă și mai profundă. Cu cât investești mai mult timp într-o activitate cu atât crește posibilitatea ca acea activitate să se împlinească sau să te ducă spre împlinirea unui obiectiv mai complex.
De ce atunci când ne place ceva/cineva găsim întotdeauna posibilitatea de a lua timp de undeva chiar dacă timpul ne este limitat? Găsim întotdeauna o strategie de a partaja timpul atunci când dorim să-l petrecem cu cineva sau când dorim să desfășurăm o anumită activitate.
Aceasta a fost una dintre lecțiile pe care le-am învățat în 2014.
- Ai o relație de cuplu? Cât timp petreceți împreună?
- Ai un vis? Cât timp investești în el?
- Ai copii? Cât timp le oferi?
- Ai un hobby? Cât timp îi aloci?
Iată că 2014 a ajuns la sfârșit. Un An nou începe. Poate mai bun, mai plin de speranțe. Unii abia așteaptă ca anul 2014 să se sfârșească iar 2015 să înceapă. Pentru unii a fost un an frumos plin de împliniri, pentru alții un an dificil, pentru alții un an transformațional.
- Pentru tine cum a a fost 2014?
- Cum ți-ai propus să-ți petreci timpul în anul 2015?
- Ce este prioritar pentru tine în 2015?
- Ce este important pentru tine și în ce vrei să investești timp?
Stai puțin cu tine și răspunde-ți la aceste întrebări. Astfel, în anul care vine vei ști exact care sunt activitățile sau persoanele care îți irosesc timpul și care sunt acelea prin care fiecare secundă din viața ta este valorificată pentru atingerea visului tău.
Ai grijă ce faci cu timpul tău. E cea mai importantă resursă. Și singura care nu se mai întoarce.
Există și un film, poate că l-ai vizionat deja. Se numește In time și poți găsi detalii despre el aici: http://www.cinemagia.ro/filme/in-time-558990/
Exact despre asta am citit azi! ( azi AM CITIT, cand toata lumea mananca in nestire si alearga bezmetica in toate directiile…). Asadar, am citit din nou despre procrastinare, despre managementul timpului, despre prioritati. Acest gen de literatura m-a facut sa depasesc bariere incredibile anul acesta si sa am un an spectaculos, memorabil!
Felicitări! În momentul când oamenii realizează importanța timpului și acesta este o resursă finită lucrurile se schimbă. Vor fi mai atenți în ce anume sau în cine vor investi timp. Mult succes în tot ce întreprinzi în noul an.
Prea mult punem accent pe „timp”. Ne tot gândim la trecut, imediat la viitor, iar trecut, iar viitor, și tot așa. Prezentul cui i-l lăsăm?
Un câine știe ce e acela „viitor”?
O rândunică știe ce e acela „trecut”?
Noi „oamenii”, suntem mai „șmecheri”. Știm și asta. 🙂
Și pentru că știm, uităm că avem un scop pe Pământ. Uităm de vocație pentru că partea noastră conștientă e ocupată cu faptele de pe „axa timpului”.
Când eram copii și ne jucam, ne mai interesa de problemele pe care le aveam (noi sau părinții noștri)?
Pe mine nu mă interesa absolut deloc! Asta până când am aflat de la școală că există o „axă a timpului” și ca puncte de comparație sunt: trecutul, prezentul și viitorul. După asta am început să pierd timpul „prezent” gândindu-mă la „trecut” și „viitor”! Așa mi-am „pierdut” eu „copilăria”.
Altfel spus, mi-am îngreunat capacitatea de a intra in starea de flux.
În excursii, la iarbă verde lângă o pădure, apusul soarelui portocaliu-roșiatic, valurile mării înspumate, ne lasă fără cuvinte… Și nu-i întâmplător.
Recomand: ECKHART TOLLE
Puterea prezentului.